Împlinire fragmentată

Cand fericirea ne intra prin membrane
Si respiram iubire…eu ma predau în fata ta.
Nu stii cu cata truda îti mangai obrajii
Sau cat de sincere îmi sunt palmele cand te ating.
Dar sper sa simti.Speram sa simti din prima clipa…
Poate uneori te ametesc vorbele mele
Dar învata sa ma citesti si curand nu va mai fi nevoie de cuvinte.
Mi-am recunoscut statutul de visator cu mult timp înainte
Permite-mi sa-ti spun ca mi te-ai prefacut în realitate
Si ca te îndur cu narcisism pentru ca ai devenit o parte din mine.
Eu te-am creat.Sau daca nu,eu sigur te-am readus la viata.
Traiai în visul meu,iar zorii zilei te-ar fi ucis,ca si pe celelalte vise…
Nu, mi-am zis. Pe tine nu te voi pierde.
Toate diminetile galben-bolnave au disparut de cand cu tine…
De cand cu noi…
Teoretic te am doar pe tine,practic am totul.
Candva îti promisesem ca-ti voi arata o lume perfecta
Si acum iata-ne imbratisati si goi,amandoi in fata aceleiasi oglinde sparte…

40 de comentarii:

  1. doar visand putem ajunge la realitate

    RăspundețiȘtergere
  2. pentru mine visele au devenit refugiu

    RăspundețiȘtergere
  3. dar visele te pot ruina uneori, te pto transforma intr-o epava... visele sunt bune si constructive, dar trebuie sa vedem si realitatea inainte de toate...intr-un final poti sa decazi din statutul de visator trezindu-te cu groaza in realitate

    RăspundețiȘtergere
  4. realitatea mi se pare deja o ruina, nu pot construi castele pe ea
    decad cu fiecare zi traita. viata e atat de deplorabila încat as vrea sa uit adesea ca fac parte din veridicitatea ei

    RăspundețiȘtergere
  5. eu chiar prin asta trec acum.. printr-o perioada foarte grea mie si e naspa.. nici in vise nu vad o scapare, dar nici realitatea nu e cine stie ce.. insa incerc cat pot sa le unesc pe amandoua si sa vad ce pot face.. dar multe nu si stiu si de ce

    RăspundețiȘtergere
  6. Of, ce-i aici?
    Când îți dorești ceva cu adevărat lupți pentru asta.
    Evident că dacă vedeți totu din punctu negativ, râmjetele le dați uitării, la fel și clipele bune.
    Cu toții avem probleme, cu toții ne-am simțit de căcat.
    Dar ce? Pentru asta trebuie să batem în retragere?
    În niciun caz!
    Pentru asta trebuie să privim părțile bune, fie ele microscopice, alea trebuie să iasă n evidență, să ne facă cu mână.
    Iar cu o gândire atât de pesimistă, tot ce veți face va fi să vă scăldați în propia mizerie și atât.

    RăspundețiȘtergere
  7. nimeni nu a uitat clipele frumoase (sau cel putin nu eu), nimeni nu bate în retragere...
    doar ca asta-i felul meu de a lupta cu problemele: privind adevarul.si cum poate fi vazut mai bine, daca nu prin oglinda realitatii?
    partile bune nu trebuie ignorate, ai dreptate

    RăspundețiȘtergere
  8. "Traiai în visul meu,iar zorii zilei te-ar fi ucis,ca si pe celelalte vise…
    Nu, mi-am zis. Pe tine nu te voi pierde."

    cel mai mult mi-a placut fraza asta, atunci cand ai un vis trebuie sa lupti pt el, si chiar daca vei esua macar vei sti ca ai incercat dar daca nu incerci atunci nu ai a stii niciodata ce ai fi putut castiga.

    visele nu ar trebui sa moara, pt ca ele ne dau speranta.
    Ai scris foarte frumos.

    RăspundețiȘtergere
  9. e impropriu sa spui ca ai totul cand ai pe cineva, insa e o minciuna care te opreste din cautare.
    incepi sa crezi ca lumea se rezuma doar la o persoana si e confortabil sa crezi ca asa va fi mereu.ca lumea nu se va schimba si ca nu-ti poate oferi nimic mai bun decat persoana respectiva.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Lavinia: visele tot noi le ucidem.am constiinta încarcata de asemenea crime, dar deceptiile ma descumpanesc si m-am obijnuit sa spun ca "sunt slab"

    RăspundețiȘtergere
  11. @Boddah: cautarile nu se opresc, doar se reduc la ceea ce merita, la ceea ce iubesc
    în fiecare zi descopar lucruri noi

    lumea e imposibil sa ramana la fel.si spun asta uitandu-ma la mine, cel de-acum un an. nu sunt usor integrabil si schimbarile, indiferent de ce natura ar fi, nu ma încanta

    RăspundețiȘtergere
  12. nu te baza pe faptul ca, avand acea persoana pe care mereu ai vrut-o, viata va fi mai frumoasa. fii atent, paseste pe carari drepte si nu intortocheate, ai grija cu cine vorbesti si ce ii spui. viata e un labirint al viselor.:)

    RăspundețiȘtergere
  13. în lipsa a ceea ce iubesti viata nu poate fi frumoasa.încerc sa unesc toate visele si la iesirea din labirint ele sa se împlineasca

    un sceptic mai mare decat mine n-ai sa vezi pe toate cararile...

    RăspundețiȘtergere
  14. "Teoretic te am doar pe tine,practic am totul.", am vazut ca mai sus s-a spus a fi imposibil, eu zic ca nimic nu e imposibil in dragoste. e foarte fain textul, succes in continuare :)

    RăspundețiȘtergere
  15. nimic nu e imposibil în dragoste, mai bine de-atat nu cred ca s-ar fi putut spune. multumesc :)

    RăspundețiȘtergere
  16. când vei avea acea persoană vei descoperi că ai căutat degeaba. că nu te mulțumește, nu te va mai interesa, asta-i evoluția, întodeauna căutăm imposibilul iar în continua noastră căutare vom acumula lacrimi pătate cu ceară, silă, dezgust, și probabil ne vom distruge sănătatea.
    în cazul în care nu o cauți, și va apărea din senin, ah ce bine o vei duce, vei avea ocazia să-i spui :„ câtă nevoie aveam de tine” iar atunci vei simți că plutești.

    realitatea dragule? realitatea, noi oamenii.. avem tendința de a hiperboliza, ori la polul negativ, ori la cel pozitiv, până și trei înțepături simetrice pe sân le facem să pară cancer.

    RăspundețiȘtergere
  17. îmi place sa raman un naiv, sa cred în suflete pereche, suflete care odata ce se gasesc pot atinge desavarsirea.în clipa în care asteptarile îmi sunt spulberate pot începe sa caut o consolare în alta parte, dar iubirea ramane ceva divin (cel putin pentru mine)
    sa nu uitam totusi ca dragostea se masoara în sacrificii

    destinul ne mai joaca si farse uneori.poti spune "vreau sa îmbatranesc alaturi de tine" si sa regreti imediat dupa.pe de alta parte nu cred în coincidente, depinde de fiecare pana unde este dispus sa joace cacealmaua asta numita viata.

    realitatea nu pare la fel pentru toti.daca amandoi am pierdut pe cineva drag nu înseamna ca suferim în egala masura.stiu, ai dreptate, noi oamenii dramatizam prea tare unele lucruri insignifiante si uitam în schimb lucruri de o reala importanta

    RăspundețiȘtergere
  18. ah, și eu sunt o romantică incurabilă, cred în schimb că pot să roșesc dintr-o singură privire, cred că acel cineva mă aștepată, și eu pe le, și n e vom întâlni cândva, dar nu ne vom căuta, ne vom întâlni întâmplător, poate când eu voi fi isterică arătând jalnic, sau în momentele mele în care nu pot să mi șterg zâmbetul de pe față, accidental în mod sigur.
    nu o să l caut, nu știu dacă cel de lângă mine va fi alesul, sau cel peste care voi da întâmplător, nu caut. aștept.
    e frumoasă starea în sine.. de așteptare.
    ”N-am să vă spun pe cine aştept, dar aştept.
    Inima n-are aripi, dar deseori zboară.
    Toate cântecele lumii, toate, s-o ştiţi,
    Încap într-un flaut, într-o vioară.” Zaharia Stancu

    RăspundețiȘtergere
  19. si daca asteptarea ta nu va primi un raspuns, nu-ti vei reprosa pana la finalul vietii ca tot ce ai facut a fost sa astepti un tren care a stationat?

    RăspundețiȘtergere
  20. eu am o teorie cum ca un suflet cauta si altul asteapta, reusind astfel (unul sa stea într-un loc si altul sa caute) sa se gaseasca mai repede si sa traiasca împreuna tot restul vietii- atat cat a mai ramas
    întrebarea mea ar fi, de unde stiu daca eu sunt cel care trebuie sa caute sau cel care trebuie sa astepte...

    RăspundețiȘtergere
  21. Pur și simplu o simți.
    Și știu că mă va găsi, și nu va fi prea târziu pentru că timpul nu există.

    RăspundețiȘtergere
  22. totusi îmbatranim.si chiar daca nu exista timp, exista un sfarsit pentru fiecare dintre noi

    RăspundețiȘtergere
  23. dar Pitiș ne amintește că „sfârșitul nu-i aici”

    RăspundețiȘtergere
  24. tot Motu Pittis spunea:
    "oameni buni, oricat dati in dar
    o inima de piatra nu mai bate iar"

    dar eu nu sunt tocmai un vadit optimist,de aceea am spus asta

    RăspundețiȘtergere
  25. ;)), eu dacă ar fi să mă iau după Cioran aș fi o proastă ce se minte cu nerușinare:P

    RăspundețiȘtergere
  26. asta a fost sub centura! il iubesc pe omul asta...

    RăspundețiȘtergere
  27. nici Pittis nu e foarte departe de inima mea, sa stii, doar ca nu împartasim acelasi optimism

    RăspundețiȘtergere
  28. heh, e mai aproape de mine! ce, îi vrei tu pe toți:P?

    RăspundețiȘtergere
  29. Nicidecum. fiecare cu preferatul lui.Sunt oricum putini cei pe care îi admir, dar asa a fost sa fie ;;)


    spune-mi o singura fraza scrisa de Cioran care ti se pare absurda.îti las aici tot timpul ramas (pentru ca deja ai ales sa astepti în statie)

    RăspundețiȘtergere
  30. e realist, dar tinde spre pesimism, și dragul meu eu numai de asta nu am nevoie:P.
    nu a spus nimic absurd din câte am citit.. tind să recunosc că am citit doar lacrimi și sfinți și pe culmile disperării, iar lacrimi și sfinți mi s-a părut absolut genială.
    dar.. nah.. eu citesc multe chestii, nu îl pot bifa ca preferat datorită aerului ăsta pe care îl lasă.. trist:P.
    e modul meu de a privi realitatea:), iar eu încerc să o văd cât mai frumoasă, să omit părțile urâte.

    RăspundețiȘtergere
  31. fata de cioran mai am cateva vise pe care le-am conservat cu grija.în rest prefer sa raman si eu un realist, usor îndreptat catre scepticism

    În Octavian Paler ma regasesc cel mai mult si includ aici toti autorii, inclusiv cei din literatura universala ( aceia pe care i-am descoperit pana în prezent desigur)

    omitand partile urate nu faci decat sa te minti, realitatea va ramane aceeasi.lasa totul sa alterneze

    RăspundețiȘtergere
  32. Paler, ah..Paler a fost un om extraordinar ..
    l-am citit pe nerăsuflate:)
    Aici avem ceva în comun, dar vezi tu.. Paler nu a fost scetic.
    Ai încercat ruși? Un Dostoievski ceva?

    RăspundețiȘtergere
  33. sceptic... uite, chiar am vazut de curand un interviu cu el în care spunea ca i-a lipsit credinta în oameni- atitudine pe care si eu am afisat-o, cu toate riscurile de a parea ostil.în orice caz, nu era neaparat aici se reduc asemanarile

    pana sa-l citesc pe Tolstoi nu m-au atras rusii.cat despre Dostoievski, ultima data am vrut sa cumpar cele doua volume de la Adevarul, dar cum nu l-am mai gasit pe primul, am amanat iarasi lectura :)

    am gasit si interviul.
    http://www.youtube.com/watch?v=ZoSwojsbH4Q

    RăspundețiȘtergere
  34. Ah, poate furios.. căci a stat în închisoare și etc, iar în unele chestii îi lipsește credința..
    dar în „scrisori imaginare” am găsit furia .. furia pe oamenii ce nu mai cred în ceva..
    asta m-a făcut să văd speranța din el, speranța spre bine, spre frumos.

    Trebuie să încerci Dostoievski.
    Pentru început citește ceva ușor gen Idiotul, este o carte minunată, superbă, pe mine modul de a scrie al rușilor mă fascinează, iar Dostioevski e rusul meu preferat de asta îl tot ridic în slăvi, singura chestie pe care nu am găsit-o scrisă de el este „jurnal de scriitor” în care spune multe chestii din punctul lui de vedere.

    RăspundețiȘtergere
  35. Mi-ai starnit curiozitatea îndeajuns.Am sa încerc.

    RăspundețiȘtergere
  36. Hihi :) îmi place să corup lumea cu literatura:X

    RăspundețiȘtergere
  37. ce placut suna verbul într-o asemenea conjunctura :)

    RăspundețiȘtergere